România- Declarații de sustenabilitate și greenwashing
Care sunt cele mai importante trei evoluții din România în ceea ce privește afirmațiile ecologice și riscul asociat de dezinformare ecologică (greenwashing)?
În ultimii ani, consumatorii români manifestă un grad tot mai mare de grijă și atenție față de produsele sustenabile, ecologice, "verzi" și "comercializate în mod echitabil". Acest lucru se observă și pe piață, unde există o ofertă tot mai mare de astfel de produse.
Consumatorul român este conștient de impactul asupra mediului, fapt ce este susținut și de statisticile motorului de căutare Google, potrivit cărora, în perioada ianuarie - aprilie 2022, cele mai importante căutări din România în domeniul mediului și ecologiei au fost "energie solară", "vegan", "reciclare", "poluare", "mașină electrică", "energie eoliană", "sustenabilitate", "turbină eoliană" și "energie regenerabilă".
Deși subiectul "afirmațiilor ecologice" nu constituie unul cu vizibilitate deosebită în România în prezent, dezinformarea ecologică este în general considerată o practică comercială neloială pentru care Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) poate aplica diverse sancțiuni. În plus, ANPC a confirmat posibilitatea consumatorilor de a depune reclamații legate de "greenwashing" prin intermediul canalului său general de protecție a consumatorilor. Prin urmare, ne așteptăm ca acest subiect să continue să crească și să evolueze spre un nivel de maturitate mai ridicat în România.
Am identificat 3 evoluții la nivel național care par a fi posibil relevante pentru dezvoltarea viitoare în acest domeniu:
(i) Gradul de conștientizare a consumatorilor este în creștere datorită campaniilor ONG-urilor și a mass-media, iar îmbunătățirea infrastructurii de gestionare a deșeurilor și a eficienței sistemului de colectare reprezintă priorități absolute.
ONG-urile și mass-media par să fie din ce în ce mai atente și mai vocale în ceea ce privește subiectele legate de dezinformarea ecologică. Ne așteptăm la un nivel tot mai ridicat de concentrare în ceea ce privește examinarea mesajelor orientate spre durabilitate, a "produselor ecologice" și a promovării eficienței energetice, precum și a eficienței legate de campaniile de reciclare a deșeurilor.
Printre altele, ONG-urile și mass-media susțin că infrastructura de gestionare a deșeurilor este insuficientă la nivel național. În plus, îmbunătățirea infrastructurii de gestionare a deșeurilor și a schemelor și practicilor aferente este considerată de autoritățile naționale de reglementare ca fiind un mijloc foarte important pentru atingerea unui grad mai ridicat de eficiență și protecție a mediului. În special, mișcările și tranzacțiile legate de deșeuri sunt înregistrate pentru anumite fluxuri prin intermediul unor sisteme electronice aflate sub controlul autorităților de mediu relevante. Aceste sisteme sunt destinate în principal să se asigure că reciclarea și recuperarea deșeurilor se realizează în mod real, de exemplu în cazul deșeurilor de ambalaje.
(ii) Autoritățile naționale au elaborat un ghid pentru a îmbunătăți accesul publicului la informațiile de mediu.
Una dintre cele mai recente inițiative ale Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor din România adduce în atenție necesitatea elaborării unui ghid pentru îmbunătățirea accesului publicului la informațiile de mediu. Deși un astfel de acces este stabilit legal prin Convenția de la Aarhus și prin legislația UE și națională ulterioară, s-a constatat că este necesară îmbunătățirea modului în care acesta este pus în aplicare în continuare, la nivel național. În acest scop, Ministerul a publicat un proiect de ghid care este în prezent în curs de consultare publică. Acesta face parte dintr-o strategie națională de îmbunătățire a canalelor de informare publică și cuprinde trei linii principale de acțiune, respectiv:
1. Modificări legislative pentru a asigura un acces mai bun și mai vizibil din partea publicului la subiectele administrative;
2. Îmbunătățirea gradului de conștientizare a funcționarilor publici cu privire la necesitatea de a asigura accesul publicului la informații privind impactul asupra mediului al proceselor administrative; și
3. Stabilirea unor canale dedicate pentru primirea, monitorizarea și soluționarea cererilor de acces public în acest domeniu.
De asemenea, subiectul raportării privind sustenabilitatea (care este legat și de potențiala dezinformare ecologică) a devenit unul de major interes în România. Ca efect, companiile se concentrează din ce în ce mai mult pe stabilirea unor obiective clare de raportare pentru a se asigura că vor fi în conformitate cu noile cerințe ale UE în domeniul sustenabilității corporative, ca urmare a adoptării de către Parlamentul European și de către Consiliu, la sfârșitul anului 2022, a Directivei privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea (CSRD). Se așteaptă ca procesul de transpunere obligatorie să înceapă și în România în viitorul apropiat și, în mod normal, noile norme ar urma să se reflecte și asupra practicilor de dezinformare ecologică.
(iii) Reguli mai stricte pentru întreprinderile agricole și alimentare pentru a asigura practici comerciale echitabile.
În aprilie 2022, Directiva privind practicile comerciale neloiale (unfair trading practices, EN sau "UTP") a fost transpusă în legislația românească și a declanșat schimbări semnificative în industria produselor agricole și alimentare. Impactul de bază, printre altele, se va vedea în practici comerciale mai stabile și mai echilibrate, care favorizează producătorii mici și mijlocii, precum și în concentrarea asupra opțiunilor consumatorilor prin includerea pe lista neagră a anumitor practici considerate neloiale, inclusiv din perspectiva comercializării produselor.
Din punct de vedere practic, companiile din România care intră în sfera de aplicare a normelor UTP au implementat cerințe specifice de raportare în cadrul lanțului de aprovizionare din industria alimentară și agricolă. De asemenea, Consiliul Concurenței a publicat la sfârșitul anului 2022 un proiect de regulament privind procedura de înregistrare, investigare și soluționare a reclamațiilor referitoare la practicile comerciale neloiale între întreprinderile din lanțul de aprovizionare din sectorul agricol și alimentar. Regulamentul este așteptat să fie adoptat în viitorul apropiat și va aduce mai multă lumină în ceea ce privește interpretarea și aplicarea regulilor UTP în România de către Consiliul Concurenței, în calitate de autoritate relevantă în domeniu.
